Blog

Evaluarea Personalitatii: Decizii de personal bazate pe Factorii Big Five

Ce fel de personalitate pentru ce fel de post? Rezilient, extravert, flexibil, orientat spre echipa sau constiincios? Teoria Big Five este folosita si in psihologia din resurse umane. Ofera o certitudine mai mare in deciziile de angajare si dezvoltarea personalului.

Big Five: intotdeauna un subiect de actualitate

Inca din 1930, psihologii s-au axat pe asa numitul model Big Five. Numele “Big Five” se refera la acei cinci factori prin care personalitatea poate fi clasificata si descrisa consistent si in termeni suficient de largi. Sarguinta, agreabilitatea, stabilitatea emotionala, deschiderea spre experiente si extraversia – acesti cinci factori de personalitate relevanti au fost descoperiti prin ceea ce se numeste abordare lexicala. Aceasta este bazata pe conceptul ce presupune ca trasatura de personalitate este codificata in limbajul persoanei. Diferentele esentiale intre tipurile de personalitate sunt reprezentate in limbaj cu termenii adecvati. Bazat pe o lista cu mai mult de 18000 de termini, folosind analiza factoriala au fost identificati cinci factori stabili, independenti si adecvati cultural: Big Five. De-a lungul timpului relevanta Big Five-ului au fost confirmati stiintific iar si iar. Au fost folositi in peste 3000 de studii stiintifice doar in ultimii 20 de ani. Astazi, Big Five-ul este considerat modelul standard consacrat pentru personalitate in cercetare in toata lumea.

Diagnoza personalitatii ca suport pentru decizii

Este evident ca Big Five-ul joaca un rol major in contextul succesului profesional. Care dintre factori sunt exact responsabili pentru succesul profesional depinde in mare parte de aria de activitate profesionala. Spre exemplu, factorul constiinciozitate este considerat important pentru succesul profesional in multe posturi datorita sarguinta si seriozitatea joaca un rol important in multe posturi.

Cu toate aceste, in contrast, scoruri inalte pentru agreabilitate nu sunt necesare pentru toate posturile. Pentru manageri, un nivel inalt de agreabilitate poate fi un obstacol. Pe de alta parte, pentru angajatii din profesii sociale este deseori o cerinta sa fie cooperativi, intelegatori, compatimitori, empatici, dispusi sa ajute si filantropici.

Persoanele care arata valori inalte la dimensiunea deschidere catre experiente se disting prin imaginatie activa, interes artistic, incandate de a experimenta si cu o tendinta de a fi neconventionali. Aceste caracteristici sunt in mod frecvent folositoare in profesii artistice sau stiintifice. Beneficiul profesional poate fi prezis fiabil mai ales in privinta subcategoriei curiozitate. Acele persoane care sunt dornice sa invete si carora le place sa acumuleze noi cunostinte se pot baza pe o retea vasta si un bagaj bogat de cunostinte pentru a le folosi in interes profesional. Pentru grupurile profesionale precum piloti, doctori si ofiteri de politie cat si pentru manageri, scorurile ridicate pe dimensiunea stabilitate emotionale este de obicei importante sau in termeni mai accesibili sa poate gestiona cu usurinta stresul. Scorurile inalte la dimensiune extraversie sunt necesare in special pentru vanzatorii sau angajatii din marketing de succes pentru ca persoanele extraverte ii pot motiva pe ceilalti, sunt sociabili, vorbareti, activi si optimisti.

Puncte forte sau slabiciuni?

Conform informatiilor actuale, caracteristicile de personalitate sunt atat determinate genetic cat si formate de mediu. In circumstante normale nu se pot face schimbari fundamentale in personalitatea unei persoane. Cu toate acestea, asa numitele “deficite” pot si compensate prin folosirea punctelor forte disponibile. Spre exemplu, o persoana introverta care este anxioasa cand vine vorba de vorbitul in public poate compensa pentru aceasta anxietate prin pregatirea meticuloasa dinainte sau prin participarea la situatii de training. Persoanele cu o curiozitate deosebita pot compensa pentru lipsa sarguinciozitatii prin folosirea propriei retele de cunostinte.

Decizionarea pe baza personalitatii

Bazarea deciziilor de personal exclusiv pe caracteristicile de personalitate ar fi o decizie unilaterala. Comportamentul unei persoane intr-o anumita situatie este mai mult decat o chestiune de structura a personalitatii. Maniera in care persoana in cauza percepe si interpreteaza situatia joaca de asemenea un rol important. Interactiunea dintre factorii de personalitate si perceptia situatiei determina comportamentul manifestat intr-o anumita situatie. O lipsa de consideratie pentru perceptiile situationale au fost intotdeauna cauza pentru critica adusa modelului factorial folosit in Big Five.

Pentru orice decizie care are la baza personalul recomandam utilizarea rezultatelor testelor de personalitate impreuna cu alte date, care releva contextul pentru care se ia decizia.