Blog

Dupa anul 1850, mai  mult de 180.000 de muncitori chinezi au emigrat in SUA pentru a lua parte la constructia cailor ferate transcontinentale. Au intrat astfel in SUA in acea perioada o serie de noi produse printre care au fost si medicamente miraculoase provenite din medicina traditionala chineza. Unul dintre acestea a fost uleiul de sarpe. Bogat in acizi omega-3 si realizat din grasimea sarpelui de apa, acesta reducea durerile de artita. Muncitorii isi masau articulatiile cu uleiul miraculos la finalul unei zile grele de munca.

Nu a fost nevoie decat de un spirit antreprenorial precum cel al lui Clark Stanley pentru ca uleiul de sarpe sa devina leac pentru migrene, dureri cronice si orice altceva ce ar fi putut fi vindecat. Mai mult, Stanley s-a confruntat cu o problema delicata. In Statele Unite nu traia sarpele de apa chinezesc, asa ca l-a inlocuit cu o vipera obisnuita ce traia in nordul tarii. Doua probleme majore au aparut in aceasta poveste.Prima era legata de faptul ca uleiul de vipera nu era la fel de eficient precum cel din sarpele de apa chinezesc. A doua era legata de faptul ca uleiul comercializat de Stanley nu continea ulei de sarpe de nici un fel. O investigatie a unei comisii federale, desfasurata in 1906, a aratat ca uleiul de sarpe a lui Stanley continea ulei mineral, grasime de bou, piper si terebentinta. Astfel ca expresia ulei de sarpe a ajuns sa fie sinonima cu frauda.

De la uleiul de sarpe al lui Stanley la instrumentele psihologice

In Statele Unite exista peste 5.000 de instrumente psihologice ce sustin ca evalueaza personalitatea. In Romania, cu o traditie mai redusa in domeniul psihologiei, exista in prezent peste 200 de instrumente psihologice distincte care sustin ca evalueaza personalitatea. Multe dintre acestea nu ar trebui folosite, insa exista destul de multi care le utilizeaza, popularizeaza si comercializeaza.

Ce ar trebui sa aveti in vedere atunci cand urmeaza sa implementati un test psihologic in organizatia in care activati:

1.     Oamenii nu sunt cameleoni

Rezultatele obtinute de catre o persoana la un test trebuie sa fie relativ stabile in timp. Asa cum stim, personalitatea este o structura relativ stabila. Drept urmare, rezultatele obtinute la un test de personalitate trebuie sa fie aproximativ asemanatoare pe perioade de timp scurte sau medii. La fel cum daca avem piciorul rupt si ne facem o radiografie azi si una maine, ne asteptam ca radiografiile sa fie similare, la fel ne asteptam si de la rezultatele chestionarelor de personalitate. Aceasta caracteristica a instrumentelor se numeste fidelitate si este un atribut al constructiei chestionarului. Multe dintre instrumentele psihologice existente pe piata din Romania nu indeplinesc acest criteriu. Studii stiintifice arata faptul ca pentru multe instrumente, o aplicare consecutiva poate determina in 50% din cazuri rezultate opuse.

2.     Obiectele in oglinda pot parea mai aproape decat sunt in realitate

Acest text este scris pe oglinzile de la masina si la fel ar trebui sa scrie si pe multe din instrumentele psihologice aflate pe piata. Ne referim aici la validitatea predictiva a chestionarelor psihologice sau la capacitatea ca pe baza scorurilor obtinute la un chestionar sa putem face inferente valide in privinta comportamentului viitor al unei persoane. Drept urmare, o persoana care obtine un scor ridicat la sociabilitate ne asteptam sa stabileasca relatii noi mai usor, sa aiba mai multe contacte in agenda telefonica, sa nu aiba dificultati in a interactiona cu persoane necunoscute, sa obtina performanta ridicata in vanzari si sa lucreze mai usor in echipa.  Daca  aceste lucruri nu se intampla, inseamna ca obiectele in oglinda par mai aproape decat in realitate.

Unele chestionare de personalitate prezinta imagini distorsionate ale comportamentului unei persoane.

3.     Un examen medical complet care ignora inima, plamanii si ficatul

Din fericire, stim destul de multe despre personalitatea umana si maniera in care o persoana se poate comporta. Cu toate acestea, unele chestionare de personalitate se ambitioneaza sa ignore parti esentiale din ceea ce intra in domeniul personalitatii. De dragul simplitatii si pentru a fi usor de inteles de catre toata lumea, unele ignora complet inima, plamanii, ficatul sau alte organe vitale. Chiar daca aceste instrumente sunt atractive din prisma simplitatii, duratei scurte de aplicare, aceasta nu inseamna ca ofera o descriere acurata a ceea ce este personalitatea umana.

Este crucial pentru un test de personalitate sa ofere informatii despre urmatoarele dimensiuni: functionarea emotionala a unei persoane, extraversia sau sociabilitatea, tactul sau diplomatia in interactiunea cu ceilalti, curiozitatea sau deschiderea spre experiente si constiinciozitatea sau masura in care o persoana este organizata si planificata isi urmeaza regulile. Multe din chestionarele de personalitate omit una sau mai multe dintre aceste dimensiuni sau le evalueaza superficial.

Utilizarea unui instrument psihometric consacrat si utilizat in mod corect are impact financiar in cadrul proceselor de selectie, asigurand angajarea doar a acelor persoane care vor fi performante si stabile. Utilizate in cadrul programelor de leadership development, instrumentele de personalitate asigura auto-constientizarea si  susccesul liderilor din organizatie. Unele instrumentele nu sunt insa altceva decat uleiul de sarpe al lui Stanley.